O a doua scena reprezentativa pentru tema si viziunea despre lume in basm este cea din finalul basmului atunci cand Harap-Albse intoarce cu fata Imparatului Ros, iar ea dezvaluie adevarata identitate a lui Harap-Alb. Atunci, Spanul ii taie capul baiatului, iar calul lui il arunca in inaltul cerului, dupa care fata il reinvie pe Harap-Alb cu ramurelele de mar dulce, apa vie si apa moarta. Drumul către împăraţia acestuia este lung. Harap-Alb are ocazia să facă fapte bune: să ajute nişte furnici şi un roi de albine, primind de la acestea câte o aripă fermecată. Se întovărăşeşte apoi cu cinci făpturi ciudate, care se oferă să îl ajute: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă. Povestea lui Harap-Alb reprezintă o sinteză de motive epice de circulație largă. Respectând un anumit tipar, specific basmului, incipitul trimite spre un timp mitic, un illo tempore, marcat prin formula: "Amu cică era odată" - structură care are rolul de a introduce lectorul într-o lume care nu poate fi definită de spațiu sau timp. Harap Alb este un basm care ilustrează călătoria iniţiatică a lui HarapAlb, personajul eponim hotărât să se afirme în faţa tatălui său şi al fraţilorsăi. Harap Alb are un suflet bun (face un stup pentru albinele şi ajută furnicile să treacă podul.), şi este tolerant cu ceilalţi, lucru cauzatprobabil de propria poziţia în familie. Textul urmărește drumul inițiatic al protagonistului și dificultățile inerente acestuia. O primă particularitate de […] Povestea lui Harap - Alb Particularități de construcție „Povestea lui Harap - Alb", scris de Ion Creangă, și publicat în anul 1877 în revista „Convorbiri Literare" este un basm cult reprezentativ pentru creația autorului și pentru evoluția ulterioară a prozei românești. ,,Povestea lui Harap-Alb", tema este dezvoltată pe motivele specifice lumii basmului popular: motivul împăratul fără urmași(Împăratul Verde), motivul superiorității mezinului(Harap-Alb), motivul podului(trecerea în alt orizont existențial), i93aSiO. Textul urmărește drumul inițiatic al protagonistului și dificultățile inerente acestuia. O primă particularitate de […] Povestea lui Harap - Alb Particularități de construcție „Povestea lui Harap - Alb", scris de Ion Creangă, și publicat în anul 1877 în revista „Convorbiri Literare" este un basm cult reprezentativ pentru creația autorului și pentru evoluția ulterioară a prozei românești. Harap Alb este un basm care ilustrează călătoria iniţiatică a lui HarapAlb, personajul eponim hotărât să se afirme în faţa tatălui său şi al fraţilorsăi. Harap Alb are un suflet bun (face un stup pentru albinele şi ajută furnicile să treacă podul.), şi este tolerant cu ceilalţi, lucru cauzatprobabil de propria poziţia în familie. Textul pe care ți-l pun la dispoziție profesorii Liceunet redă modul în care reflectă lupta dintre bine și rău în basmul Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. „ Tema basmului este conturată într-un stil narativ propriu. Elementele realiste se îmbină cu cele fantastice, adresările directe fiind considerate mărci ale oralității. 1.harap-alb pleaca la drum cu straiele, calul si amele tatalui sau.2.se intalneste pe drum cu un spân deghizat pe care accepta sa îl ia drept călăuză.3.spânul îl păcălește pe harap-alb si îl transformă în sluga lui.4.când ajung la împărat, fetele îl îndrăgesc pe harap-alb.5.spânul îl pune pe harap-alb să facă lucruri foarte grele dar el aduce cu … TEMA LECTIA 3 EXPLORĂM / DISCUTĂM: STRUCTURA TEXTULUI 1 Povestea lui Harap-Alb debutează diferit fata de basmul popular. Formula initiala conventionala A fost odată ca niciodata", care realizeaza tranziția dinspre planul realitatii cititorului spre lume fabuloasă a basmului, a fost inlocuita cu:. Amu cică era odata intr-o tara".

tema centrala a textului harap alb